EMO – EMOTICON- EMOTIV

TRENDURI ACTUALE

Ce este emo? Cum se manifesta? Cum ii putem integra? Deranjeaza pe cineva?

Conform Wikipedia, “la inceput (1985-1994) termenul de emo era folosit in muzica, acesta fiind un subgen al rockului. Pe parcursul anilor, acest cuvant cunoaste un domeniu vast de intrebuintari. Emotional a fost folosit pentru a descrie trupe precum “A Fire Inside” (AFI), “Fall Out Boy”, “Funeral for a Friend”, “Panic! at the disco”, “Taking back Sunday”, ” My Chemical Romance”. Recent, trendul emo este asociat cu un stereotip ce consta in a fi emotional, sensibil, timid, introvertit, anxios.

Mai este asociat si cu stari de depresie, tendinte de auto-provocare de rani, chiar si sinucidere”.

Pana aici totul este, cred, de inteles. Insa mai trebuie avut in vedere si modul in care aces stereotip este receptat de societatea ca intreg.

Emo este inainte de toate un gen muzical – emocore – si apoi un stil vestimentar.Ei bine, acesta se manifestă prin jeanşi strâmţi – atât pentru fete cât şi pentru băieţi -, breton lung, lăsat pe faţă, pieptănat într-o parte în aşa fel încât să acopere ochii, păr vopsit negru, drept, tricouri strâmte care de obicei poartă logo-ul unei trupe, curele cu ţinte de metal şi catarame mari, tenişi din pânză sau orice pantof negru, de obicei, pantofii arătând învechiţi, ochelari cu rame negre.

Emo e o iluzie  pe care media o împinge tot mai adânc în realităţile adolescenţilor.

Adoptând acest stil probabil  începi să crezi că nu mai eşti înţeles, ca esti respins de mediul social obisnuit.

Apartenenţa la stilul emo te face să te simţi integrat într-un grup cu aceleasi tendinte şi te ajută să te identifici:  „Cine sunt?”.

Cel putin asta este parerea specialistilor si cea rezultata in urma studiilor realizate in randul adolescentilor cuprinsi de febra “emoista”.

Pun punctul pe I si afirm ca aceşti tineri  nu trebuie priviţi ca nişte ciudati ,  ci ca victime ale secolului XXI, secol în care informaţia a încetat să mai fie filtrată înainte să fie difuzată publicului larg, secol în care calitatea informaţiilor transmise a încetat să mai existe, secol în care funcţia de educaţie-instruire a media ar trebui scoasă din manuale – totul doar de dragul vânzărilor sau a audienţei.

Muzica pe care o asculta este si cea in care ei se regasesc si pe care o vad ca pe o alternativa la lipsa de coeziune din partea celor din jur, a celor care ii resping.

Pot insa sa mentionez ca uneori imi este dificil sa diferentiez, mergand pe strada, intre un baiat emo si o fata emo…Asta este partea ciudata. Ca tendinte, nu ma pronunt pentru ca nu cunosc genul extrem de bine, dar cu siguranta ca excentricitatea multora dintre ei se va extinde vadit in tot stilul.