SA TRAITI BINE

Revin dupa cateva zile in care timpul meu a stat in loc si nu am mai avut cum sa postez vreun articol.

Acum aproape 5 ani avea sa se declanseze una din cele mai acerbe campanii electorale din istoria post-decembrista a Romaniei. Se intampla intre doua aliante politice aflate pe prima scena si care cautau cu disperare sa ne conduca: alianta D.A.  ( Partidul Democrat si Partidul National Liberal ) si alianta PSD&PC ( o pseudo-alianta mai degraba ).

Prima – portocalie -  venea cu un aer nou la noi, cu o organizare de dreapta mult mai liberala decat socialismul de tip sindicalist existent pana atunci, dar si cu figuri recent creionate, care inspirau o oarecare doza de incredere, cu un potential premier avand alura occidentala si cu un cabinet configurat in cele mai mici detalii. Portocaliii veneau cu o noua deschidere europeana si cu o politica economica extrem de relaxata in contextul in care Romania era pe calea aderarii la U.E.

A doua -  albastra, dar cu un fundament rosu precum stindardul bolsevic in plina floare – se simtea ofilita, epuizata de promisiuni neonorate si plina de penali, fosti securisti si analfabeti cu 2 clase mai mult ca trenul. Albastrii urmareau cam acelasi lucru pe care l-au schitat si la campaniile anterioare: matul gros si caltabosul, postand fara pic de credibilitate in adevaratul Mesia pentru poporul roman care va trai in puf si va suge de la sanul partidului muncitoresc.

Cum s-a inceput? Ca la noi la nimeni…micii si berea atragand vulgul infometat si insetat de “politichie” ca la balamuc, batraneii paralitici inghiontindu-se si injurandu-se ca nu mai apuca sa manance si sa bea, iar nonagenarele cu baston urland ca la o inmormantare ca vor pensii mari si bilete la statiune.

Fiecare din aceste doua aliante au inaintat drept prezidentiabili doi indivizi plini de coloratura politica , unul mai oaches ca celalalt: Traian Basescu ( care in ciuda criticilor aduse fizionomiei sale, a avut un discurs extrem de bine pus la punct ) si Adrian Nastase ( insul cult si totodata extrem de lipsit de sare si piper ). Confruntarile televizate dintre cei doi au scos in evidenta umorul/absenta umorului mioritic de care erau capabili, abilitatea fiecaruia de a rapunde sau nu la provocari, capacitatile de convingere si nu in ultimul rand privirile…da privirile, pentru ca in timp ce Basescu s-a dovedit extrem de capabil sa-si priveasca adversarul in ochi, nu acelasi lucru il putem afirma despre celalalt.

Am gasit pe youtube un film foarte bun  care poate descrie starea candidatilor la dezbaterile televizate:

Alegerile au fost pana la urma castigate de domnul Basescu. Poate ca oamenii si-au dat seama ca nu au nevoie de un manechin efeminat la Cotroceni si de asta l-au refuzat pe Nastase. Intre o “lady” si un “godfather”, au ales pe cel care s-a dovedit in cele din urma capabil sa pun piciorul in prag.

Fiecaruia cred ca ii i-ar fi caracteristica o melodie anume.

lui Bombonel:

lui Base:

Probabil va intrebati de ce am scris acest post. E an electoral scumpilor. Trebuie realizat un preambul pentru acestea, un scurt “istoric”. Pur si simplu am fost dirijat de dorinta de a rememora o serie de fapte strict electorale.

Si ce pot sa mai completez decat ca si de data aceasta voi alege un marinar si nu un “prostanac” ( Geoana ), o “fetita machiata” ( aka Antonescu ), un “vaccinat” ( C.V. Tudor ) sau un “barbugiu” ( Becali – daca mai apuca ).  Sa traim bine?!?! Vom trai…sper

PS: sa mai radem putin cu domnii Muia si Laba

VOTATI MUIA – DAU TOT CE AM MAI BUN

VOTATI LABA – TE SCAPA DE GRIJI